Pestera Meziad este unul dintre principalele puncte de atractie turistica din aceasta parte a tarii.
La pestera se poate ajunge pornind din Beius pe soseaua ce strabate asezarile Delani si Petroasa iar din Remetea se indreapta pe valea Meziadului. Drumul de urcus fiind bun la pestera se poate ajunge cu masina. Exista si posibiliati de cazare in apropierea pesterii. Ca marime pestere este a 3-a din Europa in grupa pesterilor cu formatii de stalactite si stalagnite. Lunga de 3410m , cu o intrare inalta de 16.17 m si lata de 20 m , pestera are 3 etaje. Legatura intre etaje se face cu ajutorul unor scari special construite. Locurile periculoase din pestera sunt ingradite.

In pestera se gasesc formatii de calcar care au primit diverse denumiri. Astfel la etajul I intalnim Turnul din Pisa - o stanca de circa 50 m inaltime, Gatul dracului- o punte ingusta ce usureaza trecerea peste o prapastie adanca. Turnul Rosu este denumirea unei grupari de stalactite care la exterior au o culoare ruginie datorita oxidului de fier. Alte denumiri : Purgatoriul, Bucataria, Harfa lui David, Mater Dolores, Podul de zapada, Orga mare, Orga mica - ultimele 2 formatiuni scot sunete melodioase la atingerea cu pietre aruncate usor si multe altele.

Vestigile descoperite in Bucataria atesta faptul ca pestera a fost locuita in timpuri stravechi.
Peştera se află la o altitudine de 397 m iar gura de intrare a peşterii are o înălţime de 16 m şi o lăţime de 10 m. Peştera are două nivele de carstificare:

Nivelul inferior, care însumează 1.542 m şi se caracterizează prin spaţii neobişnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 m lăţime şi 15-20 m înălţime. După circa 400 m, galeriile se îngustează brusc, nivelul inferior prelungindu-se prin două galerii greu accesibile şi care, din această cauză, nu sunt incluse în sectorul turistic al peşterii.

Nivelul superior, în lungime totală de 3.208 m, prezintă trei zone principale de racord cu galeria inferioară : Galeria Descendentă, Galena de Joncţiune şi Gâtul Dracului. Suprapunerea celor două niveluri în regiunea Podului Natural creează un spectacol deosebit de impresionant, înălţimea totală a cavernamentului ajungând aici la 35 m.

În peşteră s-au găsit urme din paleolitic, neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo sapiens şi de animale ca Ursus spelaeus. Peştera oferă condiţii prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formează o colonie destul de mare în Sala Liliecilor. spelaeus. Formaţiunile din calcar, stalactitele şi stalacmitele te avântă într-o lume de basm Peştera Meziad a fost pentru prima dată explorată, descrisă şi cartată de Czárán Gyula (1847-1906) care şi-a legat numele de turismul montan în Munţii Bihorului. Astfel la începutul secolului al XX-lea făcea parte dintre cele mai mari peşteri din Europa. În 1921 o echipă de speologi condusă de Emil Racoviţă descoperind noi galerii, ajunge la lungimea de peste 3.5 km. Astăzi peştera măsoară 4774 m. A fost printre primele peşteri amenajate din ţară. În galerii s-au găsit Resturi fosile de Ursus spelaeus. Formaţiunile din calcar, stalactitele şi stalacmitele te avântă într-o lume de basm.

Alte galerii şi formaţiuni:

* Galerii: Galeria Gururilor, Galeria Prăbuşirilor, Galeria Tulnicului, Galeria Descendentă, Galeria Ponorului, Galeria cu Şanţ
* Săli: Sala Liliecilor, Sala Turnurilor, Sala Oaselor
* Altele: Poşta, Pârârul Gropilor, Gâtul Dracului, Valea Peşterii