Judetul Bihor , situat în partea de nord-vest a României, este strabatut de râurile Barcau, Crisul Repede si Crisul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafata judetului, de 7.535 km2, este destul de întinsa în comparatie cu suprafata altor judete, iar populatia se ridica la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezinta 2,94% si respectiv 3% din teritoriul si populatia întregii tari. Densitatea populatiei este de 84,0 loc./km2. Resedinta judetului se afla în municipiul Oradea .
Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboara de la est la vest, dinspre culmile Muntilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judetului, se gasesc culmile înalte, vestice, ale Muntilor Bihorului ce salta peste 1.800 m si masivele Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis (Ses) - de înaltimi mai mici (500-1.000 m) - ce completeaza ca o treapta mult mai joasa silueta înalta a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce patrund ca niste tentacule spre vest, sunt despartite între ele de depresiunile Beiusului, pe Crisul Negru, si Vad-Borod, pe Crisul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasa, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crisurilor, în sud si Câmpia Barcaului, în nord).

Clima continental-moderata se afla sub influenta maselor de aer vestice, mai umede si mai racoroase. Temperatura medie anuala variaza între 6° si 10,5°C, iar cantitatile precipitatiilor cazute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 si 1.200 mm.
Reteaua hidrografica, formata de Crisul Repede, Crisul Negru, Barcau si afluentii lor, prezinta mari variatii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.

Bogatiile naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popesti, Borumlaca, Varzari, Suplacu de Barcau, Osorhei), bauxita (Muntii Padurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tatarus), petrol (Suplacu de Barcau), argile refractare (Balnaca, Suncuius), marmura (Baita, Chiscau), bentonita (Vadu Crisului), precum si prin izvoare cu ape geotermale (lânga Oradea - Baile Felix si Baile 1 Mai, Madaras, Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale). Resursele solului le formeaza întinsele suprafete ocupate de paduri (cer, gorun, gârnita, fag, brad, molid), pasuni si fânete naturale.

Economia judetului se caracterizeaza printr-o dezvoltare continua a tuturor ramurilor. În productia industriala, concentrata îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicata o au ramurile industriei usoare (blanarie, încaltaminte si confectii), alimentara, urmate de industria energetica si constructii de masini, metalurgia neferoasa - inclusiv extractia, industria chimica, exploatarea si prelucrarea lemnului ( Oradea , Beius). Bine dezvoltata este si industria materialelor de constructii si a sticlei, in special in zona Alesd.

Agricultura - intensiva si multilaterala - detine un rol important în economia judetului, ocupând 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul tarii a favorizat cultura cerealelor, judetul Bihor situându-se, în cadrul tarii, pe primele locuri în productia acestora. Dintre cereale se cultiva mai ales grâul si porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahar si cartoful.
Cresterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnata în agricultura judetului, atât datorita întinselor suprafete de pasuni si fânete, cât si traditiei locuitorilor în acest domeniu.

Din punct de vedere administrativ, judetul Bihor are o retea densa de asezari, cuprinzând zece orase, din care patru municipii ( Oradea fiind resedinta de judet), cu 21 de localitati componente, 90 de comune, din care trei suburbane si 435 de sate. Cel mai important centru economic si social-cultural al judetului si unul dintre marile orase ale tarii este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte orase, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beius, Alesd, Stei, Vascau, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.

Prezenta unor obiective turistice importante, precum si existenta unor monumente istorice sau de arta populara au contribuit la dezvoltarea turismului si pe aceste meleaguri.

Judetul Bihor, prin frumusetea si originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice si prin elementele etnografice, ofera turistilor variate si bogate posibilitati de recreere si instruire.
Accesul la frumusetile naturale ale judetului este facilitat de existenta unor artere de circulatie bine întretinute, precum si a unor cabane în care drumetul poate gasi loc de odihna.
Din punct de vedere turistic deosebim în judet o serie de zone amenajate, înzestrate cu cai de comunicatii, cabane, marcaje etc., pe lânga care mai exista o sumedenie de zone de interes turistic, ale caror frumuseti reclama intrarea lor neîntârziata în circuitul turistic al tarii. Ne vom opri atentia asupra celor mai însemnate.

BIHOR - CULTURAL

Judetul Bihor este, din punct de vedere cultural, un punct de reper în peisajul multicolor al vietuirii pe aceste meleaguri. Particularitatile specifice acestei zone sunt datorate în special asezarii sale geografice, fiind zona cu cele mai multe si mai dense tranzitari în si dinspre Europa.

Populatia judetului este larg reprezentata de toate etniile, iar acest fapt se evidentiaza prin împrumut în comunicare, educatie, obiceiuri si traditii. Principalele atuuri ale acestui mix etno-cultural sunt benefice pentru întreaga comunitate, polarizând viata sociala în jurul valorilor locale indiferent de provenienta. Repartizarea populatiei pe teritoriul judetului permite identificarea unor comunitati specifice urbane si rurale, însa delimitarea lor este din ce în ce mai dificila în contextul accesului larg la informatie si resurse, la educatie si cultura. Pe întreg judetul exista moduri diverse de manifestare culturala, de la târguri si expozitii la forme de învatamânt elevate pâna la cel mai înalt nivel si institutii culturale de marca. Toate au contribuit si contribuie din plin la mentinerea si dezvoltarea pe plan regional a unui creuzet al creatiei nationale. Acest lucru polarizeaza si atrage forta de munca generând prosperitate si confort membrilor comunitatii, înlesnind ascensiunea pe spirala creatiei.

Învatamântul de stat este organizat pe trepte gimnaziale, scoli profesionale, licee de profil si universitati. Alaturi de acestea, puzderia de asociatii profesionale, societati comerciale cu profil educational-formativ precum si spatiul propice organizarii unor simpozioane sau întruniri fac ca zona geografica sa fie foarte bine garnisita educational. Specialistii formati gasesc cu relativa usurinta posibilitati de valorificare a potentialului lor creativ în acelasi spatiu, generic numit Crisana.

Teatrele, muzeele, bibliotecile sunt prezente în cotidian facând parte din întregul cultural zonal cu prisosinta. Ochii, mintea si spiritul se hranesc din acest cos al abundentei culturale, conturând oameni si fapte demne de aceste plaiuri. Eroii cotidieni, cetatenii, în devenirea lor ca personalitati întorc prinosul de recunostinta, prin ruga si piosenie în lacasele de cult, acestui sfânt sirag de perle-litere: B-I-H-O-R. Adica: BIHOR- marca înregistrata.

Calendar anual al manifestarilor culturale din judetul Bihor:

JUDETUL BIHOR - ISTORIC

Cele mai vechi marturii arheologice despre trecutul îndepartat al judetului Bihor se concretizeaza în unelte de piatra gasite în dunele de nisip din zona Sacueni si valea lui Mihai, fiind datate din paleolitic.

Epoca bronzului este reprezentata prin prezenta mai multor culturi, cum ar fi cultura Cris, cultura Tisa si cultura Otomani.

Din epoca traco - dacica sunt cunoscute asezarile din prima epoca a fierului, la Sîntion, Rîpa, Valea lui Mihai, Cociuba Mare si Tasad.

În perioada lui Dromihete, Burebista si Decebal, în asezarile dacice de la Tasad, Sacalasau Nou, Salonta, Tarcea si Biharia se dezvolta agricultura, mestesugul si comertul, dupa cum rezulta din tezaurele monetare de la Talpe, Tileagd, Cadea, Oradea, care contin monede romane, ceea ce atesta bogatia acestei zone.

Dacii liberi de pe teritoriul actual al judetului Bihor au participat alaturi de Decebal la razboaiele cu romanii (101 - 102; 105 - 106). Romanii nu vor încorpora teritoriul bihorean, iar dacii liberi s-au statornicit la Cociuba Mare, Rîpa, Biharia, Oradea , Girisu de Cris, Cefa.

Prin romanizarea lor petrecuta în secolele IV - V e.n. satele bihorene daco - romane devin românesti.

Dacii si romanii cunosteau bine baile termale de lânga Ulpianum ( Oradea ), ceea ce rezulta din pietrele de mormânt descoperite în apropiere de Baile Felix.

Frumoasele tinuturi ale Bihorului au fost râvnite pe rând de mai multe neamuri de navalitori: vandali, goti, huni, gepizi, longobarzi, avari, slavi, pecenegi, cumani si unguri (907 - 1000).

În secolele IV - X apararea Bihorului s-a facut în centrul de rezistenta reprezentat de cetatea Bihorului, cetate dacica, fortificata în timp, ajungând în vremea stapânirii voivodului Menumorut resedinta domneasca .

În cronica lui Anonymus este mentionat momentul în care Menumorut o da pe fiica sa drept sotie fiului lui Arpad, descendentul lor fiind regele Stefan cel Sfânt întâiul rege crestin al Ungariei (997-1038).

Peste timp, cetatea Bihorului devine o ruina, cedând importanta ei istorica cetatii Oradea , construita pe dealul Promotor. În timpul navalirii tatare din 1241-1242 cetatea este dârz aparata de canonici în frunte cu Rogerius.

Regii unguri, dupa Bela al IV-lea, prin catolici încep persecutiile îndreptate în special contra taranilor români, care se revolta în 1393 atacând cetatea. În vreme de pace se dezvolta arta si cultura, tinutul Bihorului devenind important centru comercial, nod de legatura între orient si apus.

Matei Corvin ajuns rege al Ungariei numeste episcop al Bihorului pe Ioan Vitez care recunoaste initial toate privilegiile românilor, pentru ca mai târziu sa le anuleze.

În anul 1514 taranii condusi de Gheorghe Doja se rascoala împotriva nobililor dar sunt învinsi de oastea principelui Ardealului Ioan Zapolya. Dupa batalia de la Mohaci, în 1526 Ungaria este transformata în pasalâc turcesc si Ioan Zapolya este proclamat regele Ardealului.

În 1598, pasa Omer asediaza cetatea Oradiei timp de 5 saptamâni, dar nu reuseste sa o cucereasca. Dupa acest asediu începe cearta dintre împaratii Austriei si principii Transilvaniei, cu privire la stapânirea acestor locuri.

Mihai Viteazul cere împaratului Rudolf, dupa ce intra în Alba Iulia înca 5 judete printre care si Bihorul, cerere admisa prin Decretul din 12.09.1600.

Timp de 32 de ani, începând cu 1660 Oradea a cazut sub stapânire turceasca. Dupa anexarea Ardealului la Austria , în 1692 cetatea Oradea îsi pierde însemnatatea strategica.

"Suplex Libellus Valachorum" redactat la 1791 poarta si amprenta suferintelor românilor de pe aceste meleaguri, fiind formulat cu sprijinul carturarilor bihoreni - Ignatie Darabant si Samuil Vulcan.

În secolul XIX reprezentanti de frunte ai lupte ideologice pentru drepturile si libertatile românilor de pe meleagurile bihorene au fost: Emanuil Gojdu, Alexandru Roman, Partenie Cosma, Nicolae Jiga, Iosif Vulcan.

Ultima fila a luptei bihorenilor se fundamenteaza pe declaratia de independenta a natiunii române semnata printre altii de: Aurel Lazar, Alexandru Vaida Voevod, Vasile Goldis, Ioan Suciu, Ioan Ciordas.

Dupa citirea Declaratiei la 18.10.1918 în Parlamentul de la Budapesta de catre Alexandru Vaida Voevod, Consiliul National Român se retrage la Arad pentru a pregati Marea Adunare Nationala din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia .

Dupa 2 decenii de liniste, în urma Diktatului de la Viena, din 30.08.1940, Bihorul a fost rupt în doua, Oradea fiind cedata Ungariei hortyiste.

La 12 Octombrie 1944 trupele române din Divizia Tudor Vladimirescu, Divizia 3 Munte si Divizia 337 sovietica elibereaza Oradea si judetul Bihor.

JUDETUL BIHOR - TRANSPORT

Judetul Bihor este strabatut de 412 km de drumuri nationale împartite între E60, DN 19, DN 76 si DN 79. În Municipiul Oradea se afla 20 km de drumuri nationale si anume: 10 km E 60; 6 km DN 19; 4 km DN 76; 3 km DN 79. Administrarea acestor drumuri este asigurata de filiala Bihor a R.A. Drumuri Nationale . 
În judetul Bihor exista urmatoarele linii principale CFR:

- Piatra Craiului - Oradea -  76 km;
- Oradea - Valea lui Mihai - 66 km;
- Oradea - Ciumeghiu -  49 km.

Ca linii secundare putem nominaliza :
- Cimeghiu - Vascau -  101 km;
- Sacueni - Suplacu de Barcau - 47 km.
Pe aceste linii se afla: 18 statii de cale ferata; 27 halti de cale ferata, 15 puncte de oprire.

Pentru detalii suplimentare accesati harta interactiva a Judetului Bihor....

Sursa: Site-ul oficial al Consiliului Judetean Bihor - www.cjbihor.ro